Ghelința  este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc.

• Category Title

Așezare

Localitatea Ghelința este situată în marginea estică a județului Covasna, pe linia de contact a Munților Brețcului și bazinul Târgu Secuiesc, pe drumul județean (121F) ce leagă orașul Covasna de municipiul Târgu Secuiesc. Localitatea este străbătută de pârâul Ghelința.

Ştiaţi că, în acest sat lucrează grupul condus de cei trei fraţi Both care sculptează porţi secuieşti în Trei Scaune? Meşterul Szőke Tibor din Harale şi acum lucrează ca dogar, în mod tradiţional. Localitatea a devenit celebră în principal datorită interesului faţă de frescele care înfăţişează legenda Sfântului Ladislau. Biserica monument din epoca Arpad a fost transformată de mai multe ori în decursul secolelor. Strana semicirculară construită în secolul XIII a fost deschisă, uşile sudice şi vestice fiind originale. Bazinul de botez a fost sculptat probabil în secolul XIV. Între secolele XV-XVI s-a construit o strană gotică mult mai mare. În nişa din altar apare menţionat anul 1503.

 În secolul următor biserica a fost fortificată, cu această ocazie, în anul 1628 s-a aplicat tavanul format din 103 casete în stil renascentist. Porticul vestic şi sudic au fost construite în secolul XVIII, în stil baroc, pe uşa sacristiei putându-se citi anul 1766. Altarele datează de la sfârşitul secolului. Pictura altarului principal prezintă sfântul protector.

Istoric

Prima atestare documentară datează din anul 1539, dar descoperirile arheologice făcute aici demonstrează existența omului în această zonă, mult înainte. Săpăturile au descoperit un celt de bronz și două verigi de lut aparținând epocii bronzului, o brățară în spirală, trei fibule și un lanț (rupte) și monede republicane romane, unele cu legenda Provincia Dacia. În anul 1875, pe un câmp s-a găsit într-un vas de lut, un tezaur de 200 tetradrahme de Thasos aparținând unei așezări dacice.

Sub biserica romano-catolică, gotică, construită în secolul al XIII-lea, s-au semnalat construcții romanice. Nava actualei biserici aparține celei romanice, care în epoca gotică a primit un altar poligonal.

Conform recensământului din 1992, din 4380 locuitori 4320 au fost maghiari, 58 români și 2 germani.

Economie

Un rol important în economia acestei localități îl are industria de prelucrare primară a lemnului dar și agricultura, creșterea animalelor, comerțul și agroturismul.

Obiective turistice

Biserica Romano-Catolică Sf. Emeric este un monument deosebit de valoros, datorită zestrei sale artistice. Ca arhitectură prezintă o navă tăvănită și un cor gotic cu absidă poligonală și boltă pe nervuri, fiind un exemplu tipic de mică biserică de sat din Transilvania secolului al XIV-lea. Pereții navei păstrează un ansamblu de pictură murală gotică de o mare bogăție (cca 1330) reprezentând scene din ciclul cristologic, legenda regelui Ladislau, "Judecata de Apoi" etc. Plafon casetat de stil renascentist, decorat cu motive heraldice și florale (1628). Monument restaurat în 1972.

Biserica Ortodoxă, construită în anul 1880

Biserica Romano-Catolică, secolul al XIX-lea

Biserica din Ghelinţa a fost ridicată în onoarea Sfântului Imre (Emeric) şi surprinde prin vechimea sa (1245) şi stilul arhitectonic (roman târziu), dar şi prin valoarea picturilor murale din interior, executate în 1330 reprezentând scene din viaţa lui Hristos şi Legenda Sfântului Ladislau.

BISERICĂ ROMANO-CATOLICĂ   Click...

Biserica este inclusă în patrimoniul UNESCO şi a fost declarată parte a moştenirii culturale globale. Este una dintre cele mai valoroase biserici din Transilvania.

Ca arhitectură prezintă o navă tăvănită și un cor gotic cu absidă poligonală și boltă pe nervuri, fiind un exemplu tipic de mică biserică de sat din Transilvania secolului al XIV-lea.

Citeste si:  Maghiarii ameninţă cu "nesupunerea civică" dacă nu obţin autonomia Ţinutului Secuiesc

Biserica a fost extinsă în secolul al XV-lea,însă în interiorul clădirii au fost păstrate frescele executate la începutul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete în stil renascentist a fost pictat în 1628.

O bogăţie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre pereţii clădirii(cel nordic, cel vestic şi cel sudic), înfăţişând diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datând din 1330 – 1340. Sub şirul frescelor Sf. Ladislau se află un alt rând de fresce care conţin elemente din legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria.

 Biserica Romano-Catolică Sf. Emeric este un monument deosebit de valoros, datorită zestrei sale artistice, însă prea puţin cunoscut şi vizitat de turişti.